Descrierea achiziției publice
Polul de Creștere Brașov are în componență 3 municipii (Brașov, Codlea, Săcele), 4 orașe (Ghimbav, Predeal , Râșnov, Zărnești) și 11 comune (Bod, Budila, Cristian, Crizbav, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Prejmer, Sânpetru, Tărlungeni și Vulcan). Polul de Creștere Brașov are o populație de peste 400.000 de locuitori, și o suprafață de 139.628 ha. În cadrul Polului de Creștere a fost înființată Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov. În zona de influență a zonei mertropolitane / polului de creștere Brașov se regăsesc și localități din județul Covasna, respectiv Municipiul Sfântu Gheorghe, Orașul Întorsura Buzăului, Comuna Chichiș și Comuna Ozun
Analiza privind evoluția populaţiei în Polul de Creștere prevede o creştere a populaţiei totale de la 472.341 în 2014 la 495.515 în 2030, dar cu o evoluție neechilibrată între toate localitățile compente. PIB-ul din punctul de vedere al puterii standard de cumpărare per cap de locuitor la preţurile actuale ale pieţei este un pic mai mare decât România. PIB-ul per cap de locuitor a crescut semnificativ din 2004 în 2011. O dinamică majoră a populației se constată în perioada de sfârșit de săptămână și în perioadele de concedii vară/iarnă, respectiv o creștere medie a populației cu 50.000 de persoane/zi în aceste perioade, ceea ce pune presiune asupra sistemului de transport public local la nivel urban și metropolitan.
Braşovul este situat la 180 km de Bucureşti (capitala ţării) şi 150 km de Sibiu. Are o reţea bine reprezentată de drumuri publice şi este traversat de principalele şosele europene şi naţionale:
• E60 pe DN1 (Bucureşti – Braşov) şi DN13 (Braşov – Sighişoara)
• E68 pe DN1 (Braşov – Sibiu)
• E574 pe DN11 (Braşov – Piatra Neamt) şi DN74 (Braşov – Câmpulung)
• DN1A (Braşov – Vălenii de Munte)
• DN10 (Hărman – Prejmer – Teliu)
Liniile de cale ferată trec în prezent prin mijlocul oraşului Braşov. Trecerile anevoioase la nivel cu calea ferată şi traversarea pe jos de către cetăţeni a şinelor din zonele rezidenţiale sau către zona industrială, transformă această infrastructură feroviară într-un factor de separare a anumitor legături intraurbane.
Căile ferate de pe teritoriul municipiului Braşov sunt administrate de către Compania de Căi Ferate Române (CFR). Linia ferată cu ecartament normal are lungimea totală de 683 km (linie simplă, desfășurată), cu o densitate de 62 km/1.000 km², indicator superior mediei pe ţară de 46 km/1.000 km². Datorită poziţiei Braşovului, reţeaua de căi ferate este o reţea de tranzit. Teritoriul este deservit de următoarele trasee de cale ferată :
• Magistrala 200: Braşov – Codlea – Sibiu (cale ferată simplă neelectrificată);
• Magistrala 300: Bucureşti – Predeal – Braşov – Rotbav – Sighisoara (cale ferată dublă electrificată);
• Magistrala 400: Braşov – Hărman – Sfântu Gheorghe – Miercurea Ciuc (cale ferată simplă electrificată);
• Linia 203: Brașov – Bartolomeu – Zărnești (cale ferată simplă neelectrificată);
• Linia 403: Brașov – Hărman – Întorsura Buzăului (cale ferată simplă neelectrificată). În urma inundațiilor din iunie 2018 podul de peste Râul Târlung s-a rupt, ceea ce a dus la întreruperea temporară a serviciilor pe această linie. CFR SA derulează un proiect de reconstrucție a podului în vederea redeschiderii circulației.
Proiectul Autostrada Transilvaniei, în construcție, va avea ca punct important de intersecţie, de interes major pentru municipiul Braşov, Drumul Naţional 1 între localităţile Ghimbav şi Codlea.
Există în construcție Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav. Construcţia viitorului aeroport la Ghimbav va duce la extinderea infrastructurii de transport în zona Braşov – Ghimbav – Râşnov.
În scopul asigurării unei dezvoltări integrate și sustenabile a Polului de Creștere Brașov, autoritățile locale au adoptat o serie de documente strategice, între care „Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Braşov 2030” (SIDU Brașov 2030) și „Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. Zona Metropolitană Brașov” (PMUD Brașov 2030) și Planul Integrat de Calitate a Aerului 2018 - 2022.
Din analizele realizate pentru elaborarea acestor documente strategice rezultă că dinamica economică pozitivă are totuși un impact negativ asupra durabilității mobilității persoanelor și mărfurilor în zona urbană funcțională, în contextul în care, mobilitatea urbană și suburbană se realizează exclusiv cu mijloace auto poluante și generatoare de congestie a traficului (chiar dacă infrastructura de transport public local include o rețea de troleibuze și de autobuze electrice). Se înregistrează, de asemenea, un proces de mutare a locuitorilor Municipiului Brașov pe teritoriul administrativ al localităților învecinate, cu impact asupra nevoilor de mobilitate de tip navetă.
Transportul pe șină este inexistent în interiorul municipiului, iar infrastructura feroviară existentă este utilizată exclusiv pentru transportul călătorilor pe distanțe medii și lungi și pentru transportul mărfurilor pe distanțe lungi.
Conform studiilor făcute în scopul elaborării PMUD Brașov 2030 au fost constatate următoarele deficiențe, din punct de vedere al unor servicii metropolitane feroviare:
„Deși aceasta este bine deservită de linii de cale ferată, starea generală a șinei, a podurilor, macazurilor, semnalizării și gărilor trebuie evaluată printr-un studiu tehnic detaliat, pentru a aprecia costurile principale care pot apărea, după toate probabilitățile, pe lângă întreținerea de rutină.
Starea parcului rulant de pe liniile secundare este o chestiune importantă, care necesită analiză și evaluarea duratei de viață.
Integrare relativ bună a serviciilor de cale ferată cu cele de autobuz și taxi din gara principală, dar starea acesteia trebuie îmbunătățită printr-un un acces mai ușor și amplasarea de indicatoare mai bune spre platforme.
Lipsa accesului la gări pentru unele zone urbane.
Gările și trenurile nu sunt accesibile pentru persoanele în vârstă și pentru cei cu dezabilități.”
Pentru a răspunde obiectivelor strategice prevăzute în PMUD și SIDU se urmărește introducerea unui sistem transport public feroviar, de tip „tren metropolitan”, în Zona Metropolitană Brașov și aria sa de influență prin utilizarea infrastructurii feroviare publice existente și construirea legăturilor lipsă. Acest proiect vizează exploatarea potențialului căii ferate existente pentru a reduce efortul investițional și necesitatea unor proceduri de exproprieri dificile și costisitoare.
Astfel, obiectivul de investiții vizat este pe calea ferată publică de pe teritoriul Zonei Metropolitane Brașov, și din aria sa de influență, urmând să pună în valoare cele șase rute radiale, ce converg în Gara Brașov:
1. Brașov – Dârste – Timișu de Jos – Timișu de Sus – Predeal (Magistrala CF 300; aprox. 26 km);
2. Brașov – Bartolomeu – Cristian – Râșnov – Zărnești (Linia CF 203; aprox. 27 km)
3. Brașov – Bartolomeu – Ghimbav – Codlea (Magistrala CF 200; aprox 14 km);
4. Brașov – Bartolomeu – Stupini – Bod – Feldioara – Rotbav (Magistrala CF 300; aprox. 24 km)
5. Brașov – Hărman – Prejmer – Chichis – Ozun – Sfântu Gheorghe (Magistrala CF 400; aprox. 32 km);
6. Brașov – Hărman – Budila – Teliu – Întorsura Buzăului (Linia CF 403; aprox. 43 km).
și noile linii de cale ferată pentru conectarea Aeroportului Internațional Brașov, conectarea zonei Bran și construirea unei centuri feroviare a Municipiului Brașov:
7. Brașov – Bartolomeu – Ghimbav – Aeroport Internațional Brașov (Ghimbav) – Bod (aprox. 12 km)
8. Râșnov – Tohanu Nou – Bran (aprox. 11 km)
9. Bod – Hărman – Dârste (aprox. 22 km).
Liniile de cale ferată analizate sunt cu caracteristici tehnice diferite. Linii electrificate în sistem clasic cu catenară sunt pe relațiile Brașov – Predeal, Brașov – Rotbav și Brașov – Sfântu Gheorghe. Dintre acestea, linia Brașov – Sfântu Gheorghe este cale ferată simplă, iar Magistrala 300 este linie dublă. Celelalte linii (Brașov – Zărnești, Brașov – Codlea și Brașov – Întorsura Buzăului) sunt linii simple, neelectrificate.
În prezent doar pentru Magistrala 300, parte a rețelei TEN-T Centrale, sunt în derulare proiecte de modernizare de anvergură derulate de Guvernul României, prin Compania Națională de Căi Ferate CFR SA. Secțiunea Brașov – Rotbav este sub contract de lucrări pentru modernizarea liniei în scopul atingerii unei viteze maxime a trenurilor de călători de 160 km/h. Pentru secțiunea Brașov – Predeal sunt în pregătire documentațiile de achiziție a serviciilor de realizare a studiului de fezabilitate.
Pe magistrala 200, CFR SA are în pregătire lucrări de modernizare a linei Brașov – Ghimbav, inclusiv modernizarea gării Bartolomeu, în scopul dublării liniei și electrificării până la racordul cu viitoarea linie de Aeroport.
Linia 403 nu este, în prezent operabilă pe întreaga distanță, în urma prăbușirii podului de la Budila. CFR SA a derulat o procedură de achiziții lucrări pentru reconstrucția podului (contractul de lucrări fiind atribuit la momentul lansării prezentei proceduri).
Magistralele 200, 300 și 400 sunt administrate direct de către administratorul național al infrastructurii feroviare (CFR SA), în timp ce liniile 203 și 403 sunt închiriate către un gestionar privat (Rail Force SRL). Din punct de vedere al serviciilor, pe cele trei magistrale sunt înregistrate atât trenuri de călători regionale cât și de lung parcurs (inclusiv internaționale), cât și trenuri de marfă.
Astfel, toate liniile de cale ferată vizate de proiectul de introducere a trenului metropolitan sunt linii de trafic mixt ce respectă regulile de alocare a capacității prevăzute în Documentul de Referinţă al Rețelei CFR.
Liniile industriale de pe teritoriul analizat sunt în proprietatea privată a diverși actori economici, cu capital privat sau de stat.În cazul nerealizării obiectivului de investiții tren metropolitan Brașov, în conformitate cu rezultatele PMUD Brașov 2030, poluarea și congestionarea traficului urmează să înregistreze creșteri ai parametrilor